Amintiri din... alte vremuri!

Treceam ieri prin faţa blocului cu gându' să ajung cât mai repede acasă, că deh, în zilele noastre tre' să faci lucrurile cu viteza luminii la pătrat şi încă puţin. Brusc, din graba mea, m-a oprit ceva...
Am...evoluat, sau nu ştiu sigur cum să-i spun, dar ceea ce m-a oprit a fost chiar strada pe care atunci când eram doar un pulărău de vreo treişpe-paişpe ani, o călcam în picioare zi de zi. Acum nu mai e aşa, nu mai am timp, cine dracu mai are?!
Să revenim la stradă! Nu mai e de mult aşa cum o ştiam eu, plină de fotbalişti, fotbaliste, bloggeri pe asfalt sau alte d-astea.
Dialog pe vremuri:
- Gabiiiiiiiiiii!......Gabiiiiiiiiiiiiii! Bă, care se duce până la asta să-l cheme, că poate iar nu-l lasă mă-sa?
- Ia lasă-l mă, dacă nu vrea să vină, nu vine şi gata!
- Da mă da avem nevoie de el, suntem doar 5 şi de "La mălai" m-am plictisit!
- Hai mergem toţi, că dacă nu-l lasă mă-sa şi ne vede atâţia n-are ce să mai zică!
...(lift)
- Sărumânaaaaa! Gabi e acasă?
- Doarme dus!
- La ora astaaaa! Noi vrem să jucăm fotbal! Haideţi, vă rugăm frumos să-l treziţi!
... după 5 minute îmi fac apariţia la uşă...
- Ce e mă?!
- Bă tu eşti prost! N-am zis că la patru jumate ne vedem jos să ne antrenăm...că mâine jucăm cu aia din T6?!
- Şi ce mă, fără mine nu puteţi juca?
- Bă nu mai comenta...hai odată!
... ies din casă, liftu' ne aştepta ca de fiecare dată. Intrăm 6 în el ( de câteva ori am fost chiar 10) şi ca de fiecare dată se trezeşte unu' să sară în el. De data asta a fost cu ghinion! Ne-am blocat... şi dă-i şi înjură-l pe prost...că noi eram experţi în lifturi, dar de data asta eram prinşi între două etaje! I-am umplut frigideru' cu toate delicatesele şi cred că în momentu' ăla eram toţi trişti că n-avem un "celular" să sunăm, fie 112 fie vreun vecin mai priceput. Şi dă-i şi urlă, şi printre urlete mai adaugi câteva delicatese şi pentru tovarăşu' glumeţ, până când se aude o voce cunoscută nouă...
- Este băăăăăăă! Ne-am scos!
- Care sunteţi mă acolo, proştilor! V-am zis să nu mai săriţi în lift!? ţipa vecinu'.
...dintre toţi vecinii...tocmai ăsta ne auzise...
- Bă dacă ne vede ăsta şase, am belit-o!
...ceea ce nu realizam noi era că treaba era belită deja...
- Îi spunem că a căzut curentu' mă!
- Da mă, voi cu ideile geniale, îi spunem că s-a deschis uşa din greşeală şi n-a mai vrut liftu' să pornească! încercam eu să găsesc o soluţie.
... în fine, deschide vecinu' uşa, după 20 de minute, că trebuia să găsească o cheie prin bloc. Când ne vede, să facă infarct...
- Să fiţi ai dracu voi, că pe rând nu puteaţi coborî! Cum vă scot eu prin gaura asta mă deştepţilor, că dacă vă scap pe vreunu vă faceţi praf până jos!
...ne-a scos, cu chiu, cu vai, ne-a spurcat toată familia şi cel puţin încă trei generaţii de acum încolo.
Ajunşi jos, pe stradă, nu mai avea nimeni chef de fotbal!
- Hai mă, faceţi echipele, că eu nu mă mai bag, că vă ofticaţi! aveam motivele mele să nu fac echipele, pentru că de fiecare dată îi alegeam pe ăi potriviţi.
S-au adunat de pe jos, am făcut echipele şi până la 9 jumate, când abia mai distingeai binele de rău, am tras un fotbal să pomeniţi.

Dialog în zilele noastre:
- Mă ce face ăsta?! E prost? Ιa dă-i un beep prostului, că poate doarme!
- N-am frate credit, că mi-am folosit ultimu' euro să cumpăr nişte rubine pentru jocu' ăla jmecher de pe net.
- Bine mă, las că-i dau eu! Da să moară Giminel, dacă mă taxează şi-mi ia din minutele naţionale te bat rău!
- Dă-i mă mai repedeeee, că m-am plictisit să stau pe strada asta infectă, hai dracu, ne aşteaptă alea în Mall (chiar nu contează care, Mall să fie).
- Bă da noi când mai tragem un fotbal? Că n-am mai jucat de vreo două săptămâni...
- De unde bani frateeee? Ştii doar că data trecută am dat 16 lei dă fiecare, şi nici sinteticu' n-a fost cine ştie ce!
- Păi nu mă, io zic să jucăm aici în faţa blocului, cum făceau ăştia mai mari, când erau de vârsta noastră...
...blocaj, noi suntem aia mici deveniţi mari, iar ăştia-s viitoru', să spun aşa...
- Bă mă laşi, cum să jucăm în faţa blocului? Nu mai e pă trend! Vrei să râdă alea de la T10 de noi?!
- Nuş bă frate, da oricum, plm, nici n-am avea unde! ...de unde dracu să mai ai unde, nu mai ai loc nici să te calce maşina. Ca să te calce maşina trebuie să lovească vreo 3-4 maşini înainte, deci există posibilitatea să nu mai ajungă până la tine şi să găseşti în asta un miracol care să te facă să-ţi doreşti şi tu o maşină ce pe viitor s-ar putea să salveze viaţa altui nenorocit. (adică fără noroc).
...
- I-ai dat mă beep? Vezi că nu-l mai aşteptăm mult, că intârziem, şi se supără alea!
- Da' sună-l mă, că-ţi plăteşte mă-ta abonamentu' să vorbeşti, nu să strângi minute în speranţa c-o să-ţi tragi şi tu o gagică şi-o să ai nevoie de multe minute, să vorbeşti cu diva!
tzrrrrrrrrr....
- Alo, bă, vino mai repede, că să mor de te mai aşteptăm!
- Stai mă puţin, că sunt în meci şi ne conduc ăştia cu 5-3, le-am luat prima rundă şi dacă îi batem trecem în divizia C.
- Băăăăăăă, la ce oră am vorbit noi că ne vedem mă?! Cobori tu, să vezi ce capace îţi iei! Dacă în 5 minute nu eşti jos te ia mama dracu!
- Hai bine mă, pa! Plecaţi fără mine, că-ncepe runda şi trebuie neapărat să câştigăm!
- Ce faci mă, ne laşi singuri? Parcă vorbisem ceva de dimineaţă?!
- Nu pot frate să vin, şi gata, mergeţi fără mine!...Băăă, din cauza ta m-au omorât ăştia, dacă pierdem runda asta să vezi capace de la mineeee....
- Bă te-ntreci cu gluma, cobori sau plecăm?!
- Plecaţi frate, nu vin... e meci important... Hai că vorbim diseară pă mess!
...
- Ce zice ăla mă, nu mai vine?!
- Nu! Lasă-l mă, mi-a promis că dacă intră în C mă bagă şi pe mine la el în clan!
Şi uite aşa aceşti doi indivizi ireali, dar totuşi atât de prezenţi azi în rândurile adolescenţilor au făcut ceea ce fac în fiecare zi. Apoi, după o zi petrecută în Mall au ajuns acasă, grăbiţi, aştepta computerul personal întristat că nu e inundat de ferestre messengeriene şi de pagini dă mozilla (vi-l recomand).


Ceea ce e trist din povestea asta sunt convins că aţi înţeles. Ceea ce e aiurea, şi nu trist, e că strada arată mult mai bine acum, dintr-o bucată, fără miliarde de plăci din care făceai terenuri de tenis, şi te certai pentru simplu fapt că jumătăţile nu-s egale... Jumătăţile sunt egale, oricum le-ai lua, sunt egale...careurile pe care le desenam noi nu erau...da' fiind copchii nu aveam inteligenţa necesară şi nici dispoziţia să cugetăm asupra egalităţii jumătăţilor.
Aşa că ieri am avut un sentiment din ăla de regret, că nu mai sunt copii care să spargă un parbriz al maşinii vecinului de la 5, că maşinile nu mai au urme de mingii, că pe stradă nu mai vezi un teren de tenis , nu mai vorbesc de o frunză sau un şotron... E normal să avansăm, dar parcă suntem noi ăştia de douăzecişiceva mai copii decât ei...

Trist, dar adevărat! Dacă aţi citit tot, înseamnă că sunteţi de-ai mei, mai "vârstnici"...dacă n-aţi ajuns...cu siguranţă sunteţi ăştia ai viitorului...care nu mai au nevoie de încă unu' care să le spună cum e bine...

Mai mult bală decât muc!