Suntem prea mulţi!

Revin cu aceeaşi chestie care mă obsedează de foarte mult timp! Suntem întradevăr prea mulţi oameni pe globul ăsta... şi nu e vina noastră... e ca şi cum ai lăsa să se înmulţească dezorganizat o cireadă de vaci...si-ai lăsa-o...şi-ai lăsa-o până la un moment dat când cireada s-ar umple şi ar da pe afară! Aşa e şi cu oamenii... ne-am înmulţit atât de mult încât orice băşină poate fi auzită de cel puţin 10 oameni pe o rază de 2 metri! Şi aşa e frate... suntem incredibil de mulţi, cât să ne mai suporte şi Pământul ăsta, săracu'... apoi ne-a tot suportat el atâţia enşpe mii de ani dar dacă o să continuăm această evoluţie demografică n-o să-l mai populăm mult!

Şi mă gândesc, oare e atât de greu să previi astfel de orori?! E chiar atât de greu să dai un decret internaţional prin care să explici omenirii că suntem prea mulţi... că ar trebui să avem un copil, maxim doi...(atâţia îmi doresc eu, şi de-aia zic, poate văd ăştia postul şi chiar se apucă de o politică internaţională). Şi nu sunt rău, dar mă gândesc că la un moment dat resursele se vor termina şi se va instaura haosul...şi părearea mea e că trebuie să gândim în perspectivă, trebuie să facem ceva ca omenirea să aibă continuitate!

Mă rog, alte gânduri cretine de-ale mele!

Dar totuşi,
Suntem prea mulţi!

Câteodată viaţa e tristă!

Aşa e ea....are părţile ei extraordinare...când te face să te bucuri că eşti viu...când îţi taie răsuflarea cu ceva neaşteptat...când te surprinde cu cele mai frumoase împliniri... dar e şi tristă... când uneori simţi că îţi ia tot ce vroiai...când nu te lasă să speri... când te face să dai mult mai mult decât primeşti...şi nu ştii de ce trebuie să fie aşa!

Sunt mulţi oameni trişti... care cu siguranţă au nevoie de un zâmbet, de un gând frumos.... de susţinere şi de înţelegere! Aşa e.... câţi dintre noi mai avem timp să trăim şi pentru alţii! Puţini...foarte puţini...! Acum nimeni nu mai e dispus să aibă grijă şi de fericirea altuia...

Nu e nimic rău în asta.... aşa e viaţa...câteodată...tristă!

Dublă coincidenţă!

Nu ştiu cum trataţi voi coincidenţele însă azi mi s-a întâmplat o chestie ...destul de ciudată....aş putea spune! Eram în staţia de metrou Unirea 2 şi mă pregăteam sufleteşte pentru venirea trenului subteran... cum am eu noroc, de fiecare dată pleacă un metrou fix când bag eu cartela!
Şi aşa a fost şi acum...fix când s-au închis uşile eu eram la jumătatea scărilor şi-mi blestemam norocul!

Şi-acum vine coincidenţa cea mare...

Metroul pe care trebuia să-l iau venea vertiginos , la fel ca şi cel ce mergea în direcţia opusă ... intru eu în metrou când : "Atenţie, se închid uşile...urmează staţia.....!" din ambele metrouri ! Mi-am spus, uite mă că se poate şi la noi...sincron frate!

Şi poate nu vi se pare ceva ieşit din comun dar staţi...că mai urmează!!!

Ajuns în staţia Aurel Vlaicu, apăs butonul, că doar trebuia să cobor... ca tot omul care are o destinaţie precisă! Şi, spre surprinderea mea...ambele metrouri în staţie .... şi "Atenţie, se închid uşile...urmează staţia.....!" Mi-a stat puţin mintea-n loc! Şi sunt multe coincidenţe în viaţă, dar asta m-a depăşit puţin...!

Treabă bună!

Toate-s vechi şi noi sunt toate!

Same old, same old! După un semestru de leneveală şi de băute, şi de distracţii şi de absenţe ...vine perioada în care tragi linie, şi speri că într-un final o să fii cât mai aproape de linia asta ...nu la 6-7 restanţe distanţă!

Şi timp de o lună de zile ai pretenţia să fii cel puţin la fel de devotat cum ai fost şi-n sesiunea trecută...asta dacă ai cumva un feedback ...boboc fiind...s-ar putea să te panichezi atât de tare încât să dai un mare chix la primul exam...dar sper că o să vă descurcaţi, voi ce-aţi intrat anul ăsta!

Şi stai şi înveţi, sau simplu, stai...vorba lui Costel de la Deko....în timpul sesiunilor eşti foarte convins că e musai să înveţi, şi când să te apuci, nevoie mare de mâncare, ba cărţile nu stau la locul lor, ba simţi o nevoie urgentă de-o baie care să dureze 1 spre 2 ore... şi multe altele!

Esenţial e ca atunci când se apropie ora examenului, să fii odihnit frate... nu cred că vrei să te duci legumă şi să ai drept scuză faptul că ai învăţat "aseară toată ziua"! Am dat de mulţi care au făcut asta şi au venit la facultate orbeţi!

Dar să nu ne pierdem entuziasmul, o să luăm tot ce se poate ...şi vorba aia ...Toamna se numără bobocii...sau mă rog...restanţele!

Anul ăsta ne umplem de crize, gripe şi conducători idioţi!

Ştiu că probabil plictisisesc lumea cu ale mele critici faţă de sistem şi de tot ce ne înconjoară şi merge foarte prost! Dar asta e realitatea fraţilor, ne scăldăm într-un răhăţel mare cât China şi nu ştiu dacă mai există vreo şansă în a ne reabilita! De unde şi expresia : "De ce-ţi faci cu mâna ta, nu scapi!"

Dar hai să ne amuzăm puţin...voi chiar nu v-aţi săturat de crize!? Auzim peste tot...criza loveşte, criza dărâmă... şi totuşi nu pică nimeni! Mă rog, a mai picat Guvernul Boc însă a reînviat de 3 ori... de unde am putea să ne gândim că Boc reprezintă chiar mântuirea de care ţara asta are nevoie... Hai sictir! Ăsta nu e în stare să-şi lege şireturile de la expadrile , dar să mai salveze câte ceva.

Un alt amănunt interesant din viaţa poiticienilor e că Dan Bitman a fost ales, de către Ministrul Finanţelor, consilier pe probleme financiare....Ce!? Domnul Ministru, aţi auzit că are probleme financiare şi v-aţi gândit că el ar merge ca expert guvernamental?! Treabă bună!

Gripă, gripă şi iar gripă... tot felul de speculaţii, tot felul de teorii...şi până la urmă unde e gripa asta....doar la noi ce se mai aude de porcină...în rest am văzut că treaba s-a stabilizat... şi îmi amintesc că şi de aviară...se murea mai puţin decât se moare din cauza axfisierilor provenite de la scurgerile de gaz metan....sau cine ştie ce alte scurgeri!

Şi mă gândeam că cea mai bună cale de a trece peste aceste probleme existenţiale ar fi să plecăm din ţara asta nenorocită...să plecăm până şi-n Bulgaria, că până şi în tărâmul castraveţilor e mai viaţă decât în ţărişoara noastră plină de hoţi!

Primul post pe anul ăsta, următorul va fi mai vesel!