Au mai rămas mai puţin de 24 de ore...

...până la susţinerea examenului scris, examen scris parte a complexului examen de licenţă....Aşa că urez colegilor multă baftă şi cu subînţeles...deci...îmi urez şi mie!

Numărătoare inversă!

Late edit:
Momentu a trecut!

Controversatului artist...Michael Jackson...

Absolvent pe jumătate...urmează licenţia!

Regret că am terminat...mai erau multe de făcut, multe de recuperat, multe de spus, multe de învăţat şi multă , multă distracţie...probabil vă întrebaţi cum dracu te poţi distra...în facultate....ehe...poţi...dacă ai vreo 10 nebuni...prin grupă...şi pe lângă ăştia un întreg an, care mai de care mai slab cu duhu! A fost frumos...dar azi o să fie cea mai frumoasă seara...BEŢIADA! Aştia sunt doar o parte din alcoolişti...şi ce dacă e fată...bea mai mult decât orice bărbat care a ajuns la Advanced!

15 ani de studiu intens!

Şcoala Generala Nr.27 "Principesa Ileana"
Clasa I ...sau iniţierea Eram cel mai mic dintre cei mici din clasă...şi cred că în toată şcoala...nu-mi amintesc să fi avut vreun coleg pigmeu...uram caligrafia...nu-mi amintesc pasiunile de atunci...fetele in general...
Clasa II sau anul semnelor ...Altă viaţă, deja jonglam cu alfabet, numere...înmulţire, împărţire...d-astea grele...avansam...încet...dar sigur...
Clasa III sau anul viselor...Era perioada în care ne zbura gându la fete...începeau împreunările prin clasă...bileţele...tâmpenii...fotbal cu sticla de pepsi la jumate...câteodata mai pica şi o minge pe care o spărgeam în 5 minute!...
Clasa IV sau micul pas către un pas mai mare... Ultimul an cu învăţătoarea...treabă bună...ne astepta o nouă etapă...still studying...
Clasa V sau anul pluralismului... În general, şi generală...am avut mulţi profesori nebuni, duşi de mult...drintre care mi-o amintesc pe diriga ...profa de mate...nu existau cuvinte s-o descrie...apoi...Bădilă...profa care ne alerga prin clasă şi ne bătea cu harta....Făgeţeanu...profu de fizică peste care a intrat directoarea la o oră şi a fost oripilată de gălăgia pe care o făceam...el liniştit "Doamna directoare, vă rog frumos să-i lăsaţi ...că mie aşa îmi place să fac ora!"
Clasa VI sau anul pasiunii... Eu de când mă ştiu sunt cu fotbalu, să joc , să joc şi de ce nu...să joc...De pe atunci plângeam când pierdeam la fotbal...mi-a luat mult timp să mă dezobişnuiesc!
Clasa VII sau anul tehnologiei şi al informaţiei...Ehe....clasa a7a....era CS-ului cu obsedaţii din clasa, vremea în care terenul de fotbal îmi era ca un fel de alma mater... Cea mai penală întâmplare s-a petrecut cu profa de franceză...o superbitate...despre care am scris eu într-un oracol al unui coleg că mi-ar plăcea să fac dragoste cu ea...şi ghici ce...idioţii i-au arătat...a fost...jenant...
Clasa VIII sau capacitarea... Perioada în care m-am trezit subit la realitate...şi mi-am dat seama că nu ar trebui să mai stau atat de mult la fotbal...poate o oră sau două mai puţin!

După 8 ani de studiu a venit primu examen mai greu...Examen de capacitate...checked!

Liceul Teoretic C.A. Rosetti
Clasa IX sau anul schimbării...A început cum nu se putea mai bine...cu mana-n ghips! Diriga m-a remarcat de atunci drept băiat silitor! Şi a început studiul intens...evident...în sala de sport...la băncutze şi pe terenul de fotbal! studiu...studiu...şi iar studiu...
Clasa X sau anul fără griji...Deja 10 E era baza...eram un colectiv destul de unit...ceea ce ne permitea deja să chiulim în masă! Sunt multe de povestit...mai ales din liceu...dar n-am timp... Ştiu doar că am căzut din bancă la prima oră cu profa de istorie...motivul..era în fustă...
Clasa XI sau anul pe care n-as vrea să-l uit ... Ehe...fotbal...fotbal...matrici....integrale....tâmpenii... O clasă de invidiat...
Clasa XII sau bacalaurizarea rosettiştilor... Toţi cu morcovu la cur...că vine BACU...eu le ziceam că ăştia n-au bac pe Dâmboviţa ...ce să mai zic de lacul Tei..sau altele...studiu intens....în ultimele 2 săptămâni..iar pentru matematică în ultima zi!

Al doilea examen...mai dificil, cică...l-am dovedit repede...

Facultatea de Administraţie Publică

Anul I O totală schimbare...oamenii ăştia n-aveau teren de fotbal...trebuia făcut ceva...ne-am ocupat...pe lângă asta...am mai deprins şi ceva noţiuni despre drept civil, baze ale administraţiei publice...şi altele
Anul II ...sau marea scindare...După lungi perioade de studiu...2-3 zile înaintea fiecărui examen...a venit timpu să optăm pro sau contra Administraţie Europeană...am studiat la fel de intens..şi-am ales AE..lucru pe care nu-l regret
Anul III...sau anul beţiei...mai multe nu-mi amintesc...ah da...peste o săptămână licenţa...azi a fost festivitatea de absolvire...şi miercuri balu...unde am examenul de licenţă în materie de beţie!

to be continued...

next episode....

licenţa...

Prieteni!

Ăsta e un subiect mult prea amplu...o să mă rezum la câteva idei!

Mă, cu siguranţă un prieten nu e niciodată lângă tine când păţeşti ceva rău! Simplu, pentru că dacă ai fi alături de un prieten orice chestie aiurea s-ar transforma într-un motiv de a te căca pe tine de râs!! De exemplu, dacă ai fi singur şi te-ai împiedica şi ţi-ai rupe nănău', ai începe să înjuri în stânga şi-n dreapta..pe parcă ar fi vina altora că eşti tu cu capu-n nori!!! Ei....dacă ai cu tine un prieten adevărat...nu că nu s-ar preocupa de ce-ai păţit...dar primul lucru care l-ar face...ar fi să râdă de să-i sară mucii pe nas...evident...chestia asta făcându-te şi pe tine să uiţi pe moment de nenorocirea întâmplată!

Trăiesc cu speranţa că am mulţi prieteni, şi că oricând m-aş împiedica s-ar găsi unu care să mă facă să râd...să mă facă să nu dau doi bani pe un banal accident!

Un prieten îţi va spune de fiecare dată adevăru...indiferent cât ar durea...va încerca totuşi să nu se acuze prea mult...dar îţi va spune în aşa fel încât să înţelegi că ceva nu merge bine cu tine sau că a făcut anumite lucruri...Urăsc atunci când mi se spune să ascund ceva în faţa unui prieten...nu că nu aş fi făcut-o până acum...dar simt o goliciune de fiecare dată când trebuie să fac asta doar ca să respect dorinţa unui alt prieten...

Nu ştiu cât de bine îmi iese mie să fiu prieten...dar cu siguranţa sunt mulţi alţii care o fac mai prost ca mine....şi sunt multe exemple în viaţa reală care nu ştiu rostul acestui cuvânt!

N-are rost să refulez iar...prietenia e ca un elastic...tragi şi tragi de el...dar la un moment dat....o să revină la forma iniţială...tragi prea mult în jos...ajunge la un punct critic...dar urcă...unde trebuie...puţini prieteni se pierd pe drum...poate pentru că uită să fie prieteni...uită că în orice relaţie de prietenie există două persoane şi nu una!

Există multe persoane cărora ar trebui să le cer cel puţin scuze pentru că în unele momente din viaţa mea...am gândit doar pentru mine...dar există un număr poate mult mai mare de persoane care ar trebui să facă asta în faţa mea... Pentru toţi e la fel....prietenia nu înseamnă întotdeauna să dai dreptate...înseamnă să simţi că poţi fi iertat şi că poţi ierta pentru anumite fapte ...bineînţeles ...nu pentru toate! Prietenia trebuie să fie critică...dar în acelaşi timp constructivă!

Prieteni, vă mulţumesc că vă pasă!

Fericire...

Ce e fericirea!?
Toţi ne întrebăm...toţi credem că o simţim...dar ce e defapt fericirea!?
Pentru unii a fi fericit înseamnă să ai o situaţie materială foarte bună, pentru alţii înseamnă să ai lângă tine persoana pe care o iubeşti şi să nu-ţi doreşti altceva, decât să îi fie bine! Dacă ai întreba un african, cu siguranţă ţi-ar răspunde că fericirea pentru el înseamnă haine, apă , o speranţă de viaţă mai lungă decât un motor de Dacie... un trai decent!
Altu ţi-ar răspunde că pentru el fericirea e ca peste 2-3 ani să vadă în faţa ochilor motivul pentru care să trăiască în continuare, un copil...
Fericirea până la urmă e un aliment pentru suflet...cu cât ai mai multă...cu atât îţi iei mai repede zboru! Nu mai eşti copleşit de griji, nu mai vrei să-ţi bagi tot în toţi şi toate...eşti doar fericit!

Din păcate fericirea nu depinde numai de tine...depinde de conjunctură...depinde de alte persoane...depinde de multe...nu te poţi preface că eşti fericit atunci când sufletul e cu rezervoru gol... Ar fi o trădare din partea ta să te minţi ca îţi e bine atunci când n-ai nicio speranţă....atunci când simţi că îţi lipseşte un lucru pe care ţi-l doreşti cu atâta ardoare încât dacă l-ai avea nimic n-ar mai sta în calea fericirii tale!

Fericirea e scurtă...şi scumpă...şi multă s-a dat! Are dreptate Guess Who...chiar dacă acest mesaj are mai multe conotaţii!
Fericirea este cu siguranţă scurtă...poate dura o viaţă, câţiva ani, o oră sau poate doar câteva secunde...se termină la un moment dat!

Fericirea e scumpă...numai eu ştiu de câte ori am plătit de 1000 de ori mai mult pentru momentele în care am fost cu adevărat fericit! În concepţia mea...a fi fericit înseamnă a nefericii pe cineva...nu se aplică în toate ...dar în foarte multe domenii se potriveşte ca o mănuşă...

Multă s-a dat...poate mult prea multă...

Nu mai aşteptaţi fericirea să vină la noi...hai s-o găsim noi pe ea...că se ascunde...în diferite forme...de la o simplă picătură de apă la o persoană!

Britain's got talent!

Îmi place emisiunea asta! E un fel de Megastar pe la noi, doar că e de 100 ori mai bun! Şi mi-au plăcut toţi concurenţii din finală...dar cel mai mult puştiu' ăsta! După George Sampson, care a şi câştigat anul trecut, Aidan Davis este preferatul meu din toată competiţia!




Dacă tot v-a plăcut...găsiţi şi ceilalţi finalişti...la fel de buni!