În viaţă trebuie să ai şi bun şi simţ! D-asta cele două cuvinte merg împreună cam de fiecare dată! Pentru că fără bun, nu bun simţ...şi fără simţ...aceeaşi chestie!
Când toate-s bune, ai şi tu tendinţa de a fi mai bun! Nu te mai enervezi din nimicuri şi încerci să înţelegi micile obstacole ale vieţii! Omul, fiinţă trecătoare, are întotdeauna mania persecuţiei, cum necum, de undeva el e vânat de ceva rău...pentru că da...aşa suntem noi, chiar şi atunci când e bine ne mai scapă câte-un gând aiurea! Întotdeauna o să vrem mai mult pentru că nu există limite, iar limitările din viaţa noastră tot noi ni le impunem!
Între atâţia oameni ţi-e aproape imposibil să te comporţi în stilul tău, aşa cum simţi, pentru că vei fi imediat catalogat, introdus într-un tipar, însă nu unul universal...evident!
Toţi oamenii sunt vulnerabili, pe lângă vicii, avem şi puncte extraordinar de slabe, care exploatate la maxim te pot destabiliza! Nu e om care să nu fi fost afectat emoţional vreodată, şi totodată om care să nu fi afectat pe cineva...la fel de emoţional!
Aşa e în viaţă, toate la timpul lor!
luni, 24 august 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu