O zi plină!

Ziua de ieri a fost cu adevărat o zi plină! Totul a început conform planului, adică trezirea la ora zece, mâncărică la ora 10 şi 10 şi cafeaua ceva minute mai încolo! Nimic nu-mi dădea de înţeles că se va întâmpla ceea ce avea să se întâmple!
Sună Tzughy Bughy, vroia să treacă pe la mine să-l tund, şi asta am făcut timp de vreo 30 de minute! Norocul lui că a trebuit să-l iau cu maşina, şi norocul lui şi mai mare a fost că trebuia să-l iau cu numărul 1...orice peste 1 se putea transforma într-un coşmar pentru el! Şi în timp ce-l tundeam mă gândeam serios să-mi deschid o frizerie în care să tund numai la 0 sau 1... cred că aş face bani frumoşi de pe urma rockerilor şi a rapperilor! Aşa că cine vrea să se lase în mâinile mele de frizer ambulant e liber s-o facă...nu percep taxă prima oară!
Amândoi mulţumiţi de opera de artă ne-am gândit să ieşim puţin din casă, eu cu scopul de a pune două bilete la pariuri, el cu scopul să mă susţină în demersul meu! Şi v-am povestit eu de Secţia 7 cea roz, ei bine, ieri am fost reperaţi de către neşte domni cu ecusonu-n mână! Pentru moment m-am panicat, am crezut că ştiu ce-am făcut vara trecută, sau acum două veri, sau acum trei veri...şi mi-am zis că asta mi-a fost, ne încalţă ăştia! Nuş ce-a fost în mintea lui Tzughy, am uitat să-l întreb, dar pe mine mă luase puţin panica! Şi-ncepe nenea:
-Avem nevoie de voi doi ca să scrieţi nişte declaraţii!
Eu, oarecum liniştit, dar tot cu morcovul bine prins mă eschivez, nu se ştie niciodată cum te simt ăştia:
-Păi trebuie să mă duc să bag la pariuri că încep meciurile!
-Păi atunci lasă-l pe prietenul tău să vină şi când te întorci de la pariuri vii şi tu!
Şi aşa a fost! Mă întorc eu, întreb de camera 14, ăştia foarte primitori! "Da ce-aţi făcut, aveţi de declarat ceva?"
- Nu, ne-a rugat cineva să venim să scriem nişte declaraţii în locul unuia care nu ştie să scrie şi zicea să vin la sala 14!
- La etajul 1, prima pe dreapta!
Ajung acolo, poliţistul cum mă vede, se luminează la faţă:
- Oho, bine ai venit, că aveam nevoie de tine! Ia loc aici, dă-mi buletinul şi pregăteşte-te să scrii! Să fii atent şi la ce zice ăsta, ca să nu crezi că te pun să scrii lucruri false!
Despre Ancuţa George, că aşa îl cheamă pe infractor, am aflat mai multe decât trebuia să aflăm, eu şi Tzughy Bughy! Atât eu cât şi el scriam despre cazurile lui, în număr de 4, la momentul respectiv! Furase omu pentru a se droga nişte laptopuri, nilte monitoare, nişte radio-casetofoane, nişte staţii emisie recepţie şi dacă te uitai la el îl vedeai cât de senin declara faptele! Am râs destul de mult în secţia aia, că-mi aminteam ce-am scris despre ea pe blog şi acum mă aflam în mijlocul ei! Şi-mi venea să le accesey un calculator de acolo, să intru pe blog şi să le arăt ce cred cetăţenii despre coloritul secţiei...n-am avut tupeul necesar!
Deja eram în toane bune, totul mergea cum trebe şi ne-am zis că e timpul să mergem la fântâna de la Universitate, mai mai că revedem acele clipe minunate cu storcătorii de coşuri!
Neschimbat la fântână! Aceeaşi defilare de fete frumoase şi acelaşi peisaj relaxant! Tocmai ce vorbisem cu Tzughy de faptul că mi-ar plăcea să vină turiştii la noi şi să ne bage în seama, să schimbăm şi noi o vorbă când apar doi francezi şi ne întreabă dacă ştim un loc mai ieftinache unde ar putea să bea şi ei o bere!
Parcă mă auziseră şi ştiau română!
Şi uite aşa am ajuns noi să discutăm cu Poline şi Damien despre toate subiectele posibile, de la fotbal la politică şi de la cuplurile de gay la zonele turistice din România! Un lucru m-a făcut să-mi dau seama de imaginea pe care o au alţii despre ţara noastră! Amândoi au rămas şocaţi de faptul că francezii sunt de părere că românii sunt tocmai acei ştergători de parbrize pe care îi vezi la orice colţ de stradă din Franţa, şi nu numai! Şi cum ziceam eu ieri: Tragique! O imagine relativ deformată, parţial adevărată! Dar totuşi, nu suntem toţi la fel...fucking gypsys!

Am pierdut aproape tot meciul României, dar a meritat! La final i-am dus să mănânce sarmale la "La mama" şi noi ne-am văzut de viaţa noastră, monotonă, mohorâtă de griji şi tâmpenii! Chiar mi-a plăcut să schimbi două vorbe cu nişte străini care, pe lângă faptul că erau francezi (şi ăştia sunt mai ciufuţi, plini de ei) mai veniseră şi două săptămâni în concediu în România!
Per total, o zi full de activităţi care mai de care mai diverse, culminată cu şederea pe mess până pe la ora 3 dimineaţa! A meritat ziua asta trăită!
Still to come!
Aştept noi provocări!
Săptămâna asta trebuie să fac o grămadă de activităţi: învăţ pentru carnet, tre să fac un site, tre să fac un discurs extrem de interesant şi hazliu (sper eu) , tre să merg la alergat...şi multe altele!
Cam atât pentru azi...acu să nu credeţi că mi-am făcut blogu jurnal, dar mi s-a părut o zi extrem de interesantă!