Ziua de ieri a fost cu adevărat o zi plină! Totul a început conform planului, adică trezirea la ora zece, mâncărică la ora 10 şi 10 şi cafeaua ceva minute mai încolo! Nimic nu-mi dădea de înţeles că se va întâmpla ceea ce avea să se întâmple!
Sună Tzughy Bughy, vroia să treacă pe la mine să-l tund, şi asta am făcut timp de vreo 30 de minute! Norocul lui că a trebuit să-l iau cu maşina, şi norocul lui şi mai mare a fost că trebuia să-l iau cu numărul 1...orice peste 1 se putea transforma într-un coşmar pentru el! Şi în timp ce-l tundeam mă gândeam serios să-mi deschid o frizerie în care să tund numai la 0 sau 1... cred că aş face bani frumoşi de pe urma rockerilor şi a rapperilor! Aşa că cine vrea să se lase în mâinile mele de frizer ambulant e liber s-o facă...nu percep taxă prima oară!
Amândoi mulţumiţi de opera de artă ne-am gândit să ieşim puţin din casă, eu cu scopul de a pune două bilete la pariuri, el cu scopul să mă susţină în demersul meu! Şi v-am povestit eu de Secţia 7 cea roz, ei bine, ieri am fost reperaţi de către neşte domni cu ecusonu-n mână! Pentru moment m-am panicat, am crezut că ştiu ce-am făcut vara trecută, sau acum două veri, sau acum trei veri...şi mi-am zis că asta mi-a fost, ne încalţă ăştia! Nuş ce-a fost în mintea lui Tzughy, am uitat să-l întreb, dar pe mine mă luase puţin panica! Şi-ncepe nenea:
-Avem nevoie de voi doi ca să scrieţi nişte declaraţii!
Eu, oarecum liniştit, dar tot cu morcovul bine prins mă eschivez, nu se ştie niciodată cum te simt ăştia:
-Păi trebuie să mă duc să bag la pariuri că încep meciurile!
-Păi atunci lasă-l pe prietenul tău să vină şi când te întorci de la pariuri vii şi tu!
Şi aşa a fost! Mă întorc eu, întreb de camera 14, ăştia foarte primitori! "Da ce-aţi făcut, aveţi de declarat ceva?"
- Nu, ne-a rugat cineva să venim să scriem nişte declaraţii în locul unuia care nu ştie să scrie şi zicea să vin la sala 14!
- La etajul 1, prima pe dreapta!
Ajung acolo, poliţistul cum mă vede, se luminează la faţă:
- Oho, bine ai venit, că aveam nevoie de tine! Ia loc aici, dă-mi buletinul şi pregăteşte-te să scrii! Să fii atent şi la ce zice ăsta, ca să nu crezi că te pun să scrii lucruri false!
Despre Ancuţa George, că aşa îl cheamă pe infractor, am aflat mai multe decât trebuia să aflăm, eu şi Tzughy Bughy! Atât eu cât şi el scriam despre cazurile lui, în număr de 4, la momentul respectiv! Furase omu pentru a se droga nişte laptopuri, nilte monitoare, nişte radio-casetofoane, nişte staţii emisie recepţie şi dacă te uitai la el îl vedeai cât de senin declara faptele! Am râs destul de mult în secţia aia, că-mi aminteam ce-am scris despre ea pe blog şi acum mă aflam în mijlocul ei! Şi-mi venea să le accesey un calculator de acolo, să intru pe blog şi să le arăt ce cred cetăţenii despre coloritul secţiei...n-am avut tupeul necesar!
Deja eram în toane bune, totul mergea cum trebe şi ne-am zis că e timpul să mergem la fântâna de la Universitate, mai mai că revedem acele clipe minunate cu storcătorii de coşuri!
Neschimbat la fântână! Aceeaşi defilare de fete frumoase şi acelaşi peisaj relaxant! Tocmai ce vorbisem cu Tzughy de faptul că mi-ar plăcea să vină turiştii la noi şi să ne bage în seama, să schimbăm şi noi o vorbă când apar doi francezi şi ne întreabă dacă ştim un loc mai ieftinache unde ar putea să bea şi ei o bere!
Parcă mă auziseră şi ştiau română!
Şi uite aşa am ajuns noi să discutăm cu Poline şi Damien despre toate subiectele posibile, de la fotbal la politică şi de la cuplurile de gay la zonele turistice din România! Un lucru m-a făcut să-mi dau seama de imaginea pe care o au alţii despre ţara noastră! Amândoi au rămas şocaţi de faptul că francezii sunt de părere că românii sunt tocmai acei ştergători de parbrize pe care îi vezi la orice colţ de stradă din Franţa, şi nu numai! Şi cum ziceam eu ieri: Tragique! O imagine relativ deformată, parţial adevărată! Dar totuşi, nu suntem toţi la fel...fucking gypsys!
Am pierdut aproape tot meciul României, dar a meritat! La final i-am dus să mănânce sarmale la "La mama" şi noi ne-am văzut de viaţa noastră, monotonă, mohorâtă de griji şi tâmpenii! Chiar mi-a plăcut să schimbi două vorbe cu nişte străini care, pe lângă faptul că erau francezi (şi ăştia sunt mai ciufuţi, plini de ei) mai veniseră şi două săptămâni în concediu în România!
Per total, o zi full de activităţi care mai de care mai diverse, culminată cu şederea pe mess până pe la ora 3 dimineaţa! A meritat ziua asta trăită!
Still to come!
Aştept noi provocări!
Săptămâna asta trebuie să fac o grămadă de activităţi: învăţ pentru carnet, tre să fac un site, tre să fac un discurs extrem de interesant şi hazliu (sper eu) , tre să merg la alergat...şi multe altele!
Cam atât pentru azi...acu să nu credeţi că mi-am făcut blogu jurnal, dar mi s-a părut o zi extrem de interesantă!
joi, 13 august 2009
luni, 10 august 2009
PANIC! At the disco...'s toilet!
Hai să facem un exerciţiu de imaginaţie! Această întâmplare poate avea totuşi corespondent în realitate, dar să presupunem că nu s-a întamplat niciodată!
Deci, petrecăreţ cum eşti, te duci într-un club, a se numi "disco" în această postare, să meargă cu titlu'! Distracţie mare, prieteni pe măsură, nişte alcool la bord - ca să fie bine - şi multe altele! Te bâţâi pe acolo şi deodată îşi aminteşte stomacul că rezervorul e full, şi te înştiinţează şi pe tine! E groasă, sau gros!
Primul lucru pe care trebuie să-l faci e să dai impresia că totul merge ca pe roate, în faţa prietenilor! Zâmbeşti discret şi le spui că te duci să te pişi - "berea asta!".
Dacă e o disco unde n-ai mai fost o să fie cam greu să găseşti wc-ul, dar bomba cu ceas poate exploda oricând, şi nu-ţi trebuie rute ocolitoare! Odată ajuns în "toilet" te rogi să existe un wc liber, că în astfel de situaţii te caci pe pisoar! Ajuns acolo, nu mai ţii cont de nimic, îţi faci treaba...dar, uiţi lucrul cel mai important dintr-un wc! Ai verificat dacă era hârtie igienică înainte!? NU!? N-aş vrea să fiu în locul tău!
Dacă ai mâncat căcat când erai mic, o să găseşti prin buzunar o hârtie, un bon ceva, o bancnotă...dacă nu...poţi să te apuci să mănânci acum, în speranţa că-ţi va pica din cer o hârtie igienică sau măcar un "Adevărul" - distribuit gratis la orice staţie de metrou! (10 lei pentru reclamă).
Ei, şi dacă metodele astea nu merg, vine partea murdară! Există varianta în care renunţi la un acesoriu vestimentar, de preferat chiloţii! În cazul ăsta te-ai scos, ştergi bine şi eşti ca nou, spre deliciul celor care vor intra în acel wc şi-o să-ţi vadă chiloţii plini de glorie în coş! Varianta hardcore e pentru oamenii lipsiţi de neuroni sau cu neuronii atrofiaţi (adică beţivii)! Lipsit de orice speranţă poţi să iei situaţia în propriile mâini şi să aştepţi momentul propice în care nimeni nu mai e în "toilet" ca să te speli de păcate şi să fii din nou cu mâinile curate! E varianta hardcore, dar asta e, mă gândesc că există şi astfel de creaturi!
În orice situaţie, treaba e căcăcioasă, deci trebuie să aveţi grijă! Cuprins de panică uiţi că nu eşti singur acolo şi că mai ai şi nişte prieteni! Ai telefon, foloseşte-l, dă-le dracu de minute...
Later edit! ATENŢIE! S-a raportat că acest post are efect laxativ!
Deci, petrecăreţ cum eşti, te duci într-un club, a se numi "disco" în această postare, să meargă cu titlu'! Distracţie mare, prieteni pe măsură, nişte alcool la bord - ca să fie bine - şi multe altele! Te bâţâi pe acolo şi deodată îşi aminteşte stomacul că rezervorul e full, şi te înştiinţează şi pe tine! E groasă, sau gros!
Primul lucru pe care trebuie să-l faci e să dai impresia că totul merge ca pe roate, în faţa prietenilor! Zâmbeşti discret şi le spui că te duci să te pişi - "berea asta!".
Dacă e o disco unde n-ai mai fost o să fie cam greu să găseşti wc-ul, dar bomba cu ceas poate exploda oricând, şi nu-ţi trebuie rute ocolitoare! Odată ajuns în "toilet" te rogi să existe un wc liber, că în astfel de situaţii te caci pe pisoar! Ajuns acolo, nu mai ţii cont de nimic, îţi faci treaba...dar, uiţi lucrul cel mai important dintr-un wc! Ai verificat dacă era hârtie igienică înainte!? NU!? N-aş vrea să fiu în locul tău!
Dacă ai mâncat căcat când erai mic, o să găseşti prin buzunar o hârtie, un bon ceva, o bancnotă...dacă nu...poţi să te apuci să mănânci acum, în speranţa că-ţi va pica din cer o hârtie igienică sau măcar un "Adevărul" - distribuit gratis la orice staţie de metrou! (10 lei pentru reclamă).
Ei, şi dacă metodele astea nu merg, vine partea murdară! Există varianta în care renunţi la un acesoriu vestimentar, de preferat chiloţii! În cazul ăsta te-ai scos, ştergi bine şi eşti ca nou, spre deliciul celor care vor intra în acel wc şi-o să-ţi vadă chiloţii plini de glorie în coş! Varianta hardcore e pentru oamenii lipsiţi de neuroni sau cu neuronii atrofiaţi (adică beţivii)! Lipsit de orice speranţă poţi să iei situaţia în propriile mâini şi să aştepţi momentul propice în care nimeni nu mai e în "toilet" ca să te speli de păcate şi să fii din nou cu mâinile curate! E varianta hardcore, dar asta e, mă gândesc că există şi astfel de creaturi!
În orice situaţie, treaba e căcăcioasă, deci trebuie să aveţi grijă! Cuprins de panică uiţi că nu eşti singur acolo şi că mai ai şi nişte prieteni! Ai telefon, foloseşte-l, dă-le dracu de minute...
Later edit! ATENŢIE! S-a raportat că acest post are efect laxativ!
duminică, 9 august 2009
Scrisoare către Moş Crăciun!
Bună Moşule, sau chiar nu ştiu cum să mă adresez, că nu vreau să te superi pe mine şi să-mi trimiţi iar o nuiea... Oricum, ştiu sigur că tu îmi aduceai în fiecare an câte ceva, dar bulangii ăştia de copii din bloc te sechestrau şi-mi luau jucăria, pentru că sunt convins că mie mi-o aduceai pe cea mai mare şi cea mai frumoasă. Nu-ţi port pică deloc, Moşule! Ştiu că ai nevoie de multă forţă să cari atâtea cadouri pentru toţi copiii, dar crede-mă, în afară de mine ar trebui să te gândeşti mai mult la cei din Africa! Dacă vrei, poţi să le trimiţi toate cadourile pe care mi le-au furat "prietenii" mei anii trecuţi, sunt convins că ei au mai multă nevoie decât mine!
Ce vreau eu să-ţi cer nu mai are materie, implică mai mult!
Chiar nu vreau să te superi că-ţi trimit acum scrisoarea, dar nu am chef să o primeşti în ultimele zile şi să-mi faci uitat cadoul, acum nu mă iau de vârsta ta sau ceva...dar sunt sigur că în toată experienţa ta ţi-au mai scăpat ţie vreo câteva nume. Probabil că te-ai revanşat în următorul an! Deşi ţi-am scris mai sus faza cu cei din Africa, du-te totuşi mai des...
Aşa, că un vreau să te ţin prea mult ocupat, uite ce mi-aş dori de la tine anul ăsta! Eşti pregătit? Adică, sunt convins că poate nu sunt singurul care-ţi cere asta, dar eu chiar îmi doresc cu adevărat! Bine, îţi spun dacă promiţi că n-o să râzi! Hmmm....sigur râzi, dar asta e! Vreau să fiu din nou mic...bine, nu foarte mic, dar vreau să-mi retrăiesc copilăria pe care o ador, dar pe lângă asta parcă mi-aş mai dori şi altele! Ştiu că-ţi cer imposibilul, dar tu eşti Moş Crăciun... recunosc, am trimis o scrisoare asemănătoare şi lui Superman, chiar şi Omului prăjiturică...dar nu mi-au răspuns! Dar Moşule, le-am trimis lor înainte pentru că pe tine nu puteam să te deranjez, tu ai prea mulţi pe cap! Aşa că eşti ultima speranţă să mă faci din nou un copil tembel, fără griji, fără probleme! Promit că de data asta o să mă distrez la fel ca înainte, fără să exagerez.
Nu vreau să mă faci la fel ca cei de acum, ei sunt prea maturi pentru vârsta lor, se masturbează de la 9 ani şi încep viaţa sexuală la vârsta la care noi ne jucam cu maşinuţele prin ţărână! Nu e nimic rău în asta, că asta se întampla şi pe vremea noastră, mai mult sau mai puţin...dar se pare că noi nu le-am fost alături, să le spunem că o să aibă timp de toate prostiile ceva mai incolo! Unde-i agitaţia aia de altă dată Moşule? Mi-e ruşine că ştiu ce-ţi cer ăştia acum...nu mai vor o ciocolată, o maşinuţă teleghidată...acum vor un avion în miniatură, o căsuţă Barbie de 10 ori mai mare decât capul meu şi multe altele...am eu impresia că-ţi cer şi prezervative, dar cum n-am nicio dovadă, nu pot să mă pronunţ! Acum îţi trimit scrisori ca părinţii lor să cumpere cadoul în locul tău...se roagă la tine să-i ajuţi ca atunci când fac 18 să le cumpere maşina mult dorită!
Eu nu-s ca ei moşule, eu vreau să dai cadourile alea simbolice care să arate că e sărbătoare, nu un mod de a arăta celorlalţi prieteni că părinţii lor au mai mulţi bani!
Bring back the old good times again!
Al tău,
Eu
P.S.: Moşule, tu nu faci angajări, că mi-ar plăcea şi mie să fac lumea fericită!?
Ce vreau eu să-ţi cer nu mai are materie, implică mai mult!
Chiar nu vreau să te superi că-ţi trimit acum scrisoarea, dar nu am chef să o primeşti în ultimele zile şi să-mi faci uitat cadoul, acum nu mă iau de vârsta ta sau ceva...dar sunt sigur că în toată experienţa ta ţi-au mai scăpat ţie vreo câteva nume. Probabil că te-ai revanşat în următorul an! Deşi ţi-am scris mai sus faza cu cei din Africa, du-te totuşi mai des...
Aşa, că un vreau să te ţin prea mult ocupat, uite ce mi-aş dori de la tine anul ăsta! Eşti pregătit? Adică, sunt convins că poate nu sunt singurul care-ţi cere asta, dar eu chiar îmi doresc cu adevărat! Bine, îţi spun dacă promiţi că n-o să râzi! Hmmm....sigur râzi, dar asta e! Vreau să fiu din nou mic...bine, nu foarte mic, dar vreau să-mi retrăiesc copilăria pe care o ador, dar pe lângă asta parcă mi-aş mai dori şi altele! Ştiu că-ţi cer imposibilul, dar tu eşti Moş Crăciun... recunosc, am trimis o scrisoare asemănătoare şi lui Superman, chiar şi Omului prăjiturică...dar nu mi-au răspuns! Dar Moşule, le-am trimis lor înainte pentru că pe tine nu puteam să te deranjez, tu ai prea mulţi pe cap! Aşa că eşti ultima speranţă să mă faci din nou un copil tembel, fără griji, fără probleme! Promit că de data asta o să mă distrez la fel ca înainte, fără să exagerez.
Nu vreau să mă faci la fel ca cei de acum, ei sunt prea maturi pentru vârsta lor, se masturbează de la 9 ani şi încep viaţa sexuală la vârsta la care noi ne jucam cu maşinuţele prin ţărână! Nu e nimic rău în asta, că asta se întampla şi pe vremea noastră, mai mult sau mai puţin...dar se pare că noi nu le-am fost alături, să le spunem că o să aibă timp de toate prostiile ceva mai incolo! Unde-i agitaţia aia de altă dată Moşule? Mi-e ruşine că ştiu ce-ţi cer ăştia acum...nu mai vor o ciocolată, o maşinuţă teleghidată...acum vor un avion în miniatură, o căsuţă Barbie de 10 ori mai mare decât capul meu şi multe altele...am eu impresia că-ţi cer şi prezervative, dar cum n-am nicio dovadă, nu pot să mă pronunţ! Acum îţi trimit scrisori ca părinţii lor să cumpere cadoul în locul tău...se roagă la tine să-i ajuţi ca atunci când fac 18 să le cumpere maşina mult dorită!
Eu nu-s ca ei moşule, eu vreau să dai cadourile alea simbolice care să arate că e sărbătoare, nu un mod de a arăta celorlalţi prieteni că părinţii lor au mai mulţi bani!
Bring back the old good times again!
Al tău,
Eu
P.S.: Moşule, tu nu faci angajări, că mi-ar plăcea şi mie să fac lumea fericită!?
sâmbătă, 8 august 2009
Fereastra .... fără top! adică...topless!
Sună bizar...cum poţi spune că o fereastră e topless! Un mic detaliu la aceea fereastră totuşi a ieşit la iveală!
Mergeam să jucăm un tenis de masă cu prietenii mei deşi nu ştiam că asta o să facem iniţial! Mă aşteptau în staţie de câteva minute şi eu veneam destul de posomorât către ei...când, patru gesturi uimite arătau într-o direcţie! Eu, nedumerit, încercam să focalizez toate cele 4 mâini şi să aflu ce se întamplă! Mă gândeam, "bă ăştia îşi bat joc de mine! e un bloc, la ce dreacu se holbează!?" Şi mă uitam eu la blocu' ăla... nimic...absolut nimic...
Ajung la ei, şi-mi indică fix direcţia! Şi ce să vezi!? Dar ce să vezi!!! O domnişoară, undeva pe la 22 - 25 de ani şi undeva pe la etajul 7 ştergea geamurile într-un stil mai extravagant...dap...aţi ghicit ---> TOPLESS! Pentru moment am rămas speechless... nu înţelegeam procedeul...adică..până la urmă, ce-are scula, în cazul de faţă ţâţele...cu prefectura, vezi aici...geamul!? Şi ne gândeam noi...ori e vreun fetish bizar ...ori un pariu foarte bine gândit! Nici acum nu am găsit un răspuns...dar e clar ca timp de vreo 10 minute ne uitam la ea cum ştergea geamul...foarte relaxată şi fără să se gândească la faptul că cineva o poate vedea (sau poate fix asta căuta)! Dar, pentru că întotdeauna există un dar, s-a uitat către noi...trebuie să vă spun că distanţa era destul de mare încât să te poţi exprima cu privire la sânii don'şoarei... Ştiu că aşteptaţi să vă spun ce s-a întâmplat când ne-a văzut...dar asta în alt post...să am şi eu ce scrie!
Am glumit! Am vrut să mă înjuraţi puţin! Se uită don'şoara iar noi, suprinşi, ca atunci când te joci cu zdrânga şi intră cineva peste tine, găsim soluţia cea mai inteligentă, îi facem cu mâna! Nu ceea ce credeţi voi, doar acel clasic "Smile and wave, boys! Smile and wave!"
Şi nu vezi c-o cuprinde o oarecare stare de ruşine, şi intră-n casă!? Dezamăgire! mulţimea era în delir...de la extaz...ajunsesem la agonie! Haide băăăiii, mai ieşi puţin ...să ne simptem şi noi bine!!! Aşteptăm noi 5 minute, cu sufletul la gură, poate-poate mai rămăsese vreo pată pe geam! Nimic! Şi plecăm...încet, dar sigur! Eu, cuprins de remuşcări, mai dau o ultimă privire geamului golaş...şi ce să vezi...femeia se apucase iar, şi nu, nu-şi pusese nimic pe ea! Era aşa cum o ştiam noi...fără sutien şi cu chiloţei ...tanga, păi se poate altfel!? Nu ne-am întors, chestii ca astea vezi doar o dată în viaţă...şi chiar nu mai avea farmec! Dar râdem şi acum de situaţie!
Excentricelor, can u beat this!? Să vă vedem! Aveţi o privire de la mine dacă vă hotărâţi să doborâţi recordul!
Mergeam să jucăm un tenis de masă cu prietenii mei deşi nu ştiam că asta o să facem iniţial! Mă aşteptau în staţie de câteva minute şi eu veneam destul de posomorât către ei...când, patru gesturi uimite arătau într-o direcţie! Eu, nedumerit, încercam să focalizez toate cele 4 mâini şi să aflu ce se întamplă! Mă gândeam, "bă ăştia îşi bat joc de mine! e un bloc, la ce dreacu se holbează!?" Şi mă uitam eu la blocu' ăla... nimic...absolut nimic...
Ajung la ei, şi-mi indică fix direcţia! Şi ce să vezi!? Dar ce să vezi!!! O domnişoară, undeva pe la 22 - 25 de ani şi undeva pe la etajul 7 ştergea geamurile într-un stil mai extravagant...dap...aţi ghicit ---> TOPLESS! Pentru moment am rămas speechless... nu înţelegeam procedeul...adică..până la urmă, ce-are scula, în cazul de faţă ţâţele...cu prefectura, vezi aici...geamul!? Şi ne gândeam noi...ori e vreun fetish bizar ...ori un pariu foarte bine gândit! Nici acum nu am găsit un răspuns...dar e clar ca timp de vreo 10 minute ne uitam la ea cum ştergea geamul...foarte relaxată şi fără să se gândească la faptul că cineva o poate vedea (sau poate fix asta căuta)! Dar, pentru că întotdeauna există un dar, s-a uitat către noi...trebuie să vă spun că distanţa era destul de mare încât să te poţi exprima cu privire la sânii don'şoarei... Ştiu că aşteptaţi să vă spun ce s-a întâmplat când ne-a văzut...dar asta în alt post...să am şi eu ce scrie!
Am glumit! Am vrut să mă înjuraţi puţin! Se uită don'şoara iar noi, suprinşi, ca atunci când te joci cu zdrânga şi intră cineva peste tine, găsim soluţia cea mai inteligentă, îi facem cu mâna! Nu ceea ce credeţi voi, doar acel clasic "Smile and wave, boys! Smile and wave!"
Şi nu vezi c-o cuprinde o oarecare stare de ruşine, şi intră-n casă!? Dezamăgire! mulţimea era în delir...de la extaz...ajunsesem la agonie! Haide băăăiii, mai ieşi puţin ...să ne simptem şi noi bine!!! Aşteptăm noi 5 minute, cu sufletul la gură, poate-poate mai rămăsese vreo pată pe geam! Nimic! Şi plecăm...încet, dar sigur! Eu, cuprins de remuşcări, mai dau o ultimă privire geamului golaş...şi ce să vezi...femeia se apucase iar, şi nu, nu-şi pusese nimic pe ea! Era aşa cum o ştiam noi...fără sutien şi cu chiloţei ...tanga, păi se poate altfel!? Nu ne-am întors, chestii ca astea vezi doar o dată în viaţă...şi chiar nu mai avea farmec! Dar râdem şi acum de situaţie!
Excentricelor, can u beat this!? Să vă vedem! Aveţi o privire de la mine dacă vă hotărâţi să doborâţi recordul!
vineri, 7 august 2009
miercuri, 5 august 2009
Şi pentru că-mi place teatrul...
Trupa Arca lui Noe va invită în această vară să le urmăriţi prestaţiile...prima oprire...Alexandria -->
De altfel îi puteţi găsi şi pe Facebook...un hi5 puţin mai "jmeker" -->
www.facebook.com/people/Arca-Lui-Noe/
De altfel îi puteţi găsi şi pe Facebook...un hi5 puţin mai "jmeker" -->
www.facebook.com/people/Arca-Lui-Noe/
sâmbătă, 1 august 2009
La Fântâna de lângă Universitate!
Eram zilele astea cu Tzughy Bughy în zona noastră de acţiune...ne plimbam...evident, să analizăm bursa fetelor din Bucureşti pe axa Unirii-Universitate-Romană! Şi ce este mai util decât să te aşezi la fântână şi să urmăreşti puhoaie puhoaie de domnişoare... păi vă spun eu ce este mai urât să vezi!
Discutând despre una, despre alta...privirea noastră s-a oprit fix către o don'şoară, de felul ei drăguţă dar care îşi storcea coşurile cu nonşalanţă.... lângă ea un tripat, care văzându-şi tovarăşa s-a decis să se ciuruiască şi el...numa că el a găsit coşuri fix în zona genunchiului, şi lucra de zor! Eu am zis, bă nene, ăştia au fumat ceva..că-s prea pe treaba lor acolo...!
Şi istorioara nu ar fi deloc amuzantă dacă lângă banca lor nu era un cuplu, care...ghici ce, îşi storceau coşurile! S-o vezi pe femeie ce mi-l chinuia pe ăsta, eu tot speram să-i sară în gură tot mâscâzu' ăla, să primească şi ea ce trebuie... acum înţeleg şi eu faza aia cu...cin' se aseamănă se storc...pardon - adună!
Păi nu era mai drăguţ să facă asta acasă, sub siguranţa lacătului, ca să nu vadă toată lumea oroarea!? Dar e mai palpitant aşa, parcă sare zeama mai bine la fântână la Universitate!!!
Noi mergem acolo să vedem lucruri frumoase ...nu coşuri...!
Discutând despre una, despre alta...privirea noastră s-a oprit fix către o don'şoară, de felul ei drăguţă dar care îşi storcea coşurile cu nonşalanţă.... lângă ea un tripat, care văzându-şi tovarăşa s-a decis să se ciuruiască şi el...numa că el a găsit coşuri fix în zona genunchiului, şi lucra de zor! Eu am zis, bă nene, ăştia au fumat ceva..că-s prea pe treaba lor acolo...!
Şi istorioara nu ar fi deloc amuzantă dacă lângă banca lor nu era un cuplu, care...ghici ce, îşi storceau coşurile! S-o vezi pe femeie ce mi-l chinuia pe ăsta, eu tot speram să-i sară în gură tot mâscâzu' ăla, să primească şi ea ce trebuie... acum înţeleg şi eu faza aia cu...cin' se aseamănă se storc...pardon - adună!
Păi nu era mai drăguţ să facă asta acasă, sub siguranţa lacătului, ca să nu vadă toată lumea oroarea!? Dar e mai palpitant aşa, parcă sare zeama mai bine la fântână la Universitate!!!
Noi mergem acolo să vedem lucruri frumoase ...nu coşuri...!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

